vineri, 13 martie 2009

push2play 0.1.3

nota: acum ca recitesc dupa cativa ani, imi vine sa sterg si sa rescriu o gramada.. icsule, remember? :) PS: o bucata mai mare acum, sa ai de citit pana luni.

Din momentul in care am urcat pe autostrada, pornind pe vesnicul drum spre locurile unde ne petreceam timpul liber, nici un cuvant n-a fost rostit. Eram amandoi prea obositi ca sa facem comentarii fara rost sau sa deschidem un subiect de conversatie. Am deschis geamul si vantul isi facea de cap prin masina. La radio se pare ca dadeau doar piese de acum cativa ani



avril lavigne - nobody's fool
Asculta mai multe audio Muzica »

pe care nu le auzisem de mult si care ma faceau sa simt un fior placut urcand pe sira spinarii. Parca se contopeau toate: muzica, natura, amintirile. Ma simteam ciudat, parca uitasem sentimentul asta placut, care-l simti ori de cate ori iti place tot ce e in jurul tau.

Opresc in fata unei cladiri de la marginea centrului, cu o reclama deasupra intrarii: “push2play”. Aici se distrug neuroni si nu numai. In general neuroni...

Noi eram obsedati de jocuri pe calculator. Cred ca ma jucam si in cea mai departata amintire ce-o am despre mine. Apoi, parca peste noapte, totul a devenit o industrie... toti faceau jocuri iar noi ne drogam cu ele. Poate e spus prea mult "ne drogam", dar era un mic refugiu pentru noi. Placerea sa-ti "impusti" prietenii la un meci in retea, pur si simplu jocul ne atragea, ne facea sa traim in lumea aceea din monitor ca sa mai schimbam din cand in cand atmosfera. Apoi a aparut noua generatie. Mult mai realiste, insa si cerintele erau mult mai mari. De aici la urmatourl nivel nu era mult, adica daca mai achizitionai lichidul ala injectabil si o casca virtuala puteai spune ca ai "intrat" in joc. Achizitia putea fi periculoasa. Un miligram in plus si-ti ardeai creierul, careva miligrame in minus si nu simteai diferenta. Partea buna, daca se poate spune ca era o parte buna, era faptul ca nu producea dependenta. Cei care ajungeau la spital erau aceia care inainte sa-si cantareasca doza acumulau prea mult alcool in sange si, normal, greseau. Nu era mare filosofie cu toata treaba asta. Nano-robotii din ser stimulau neuronii, astfel senzatia de realism era mai mare.

Deschid usa deasupra careia statea reclama albastra a salii. Primul lucru arunc cateva priviri prin sala, cateva calculatoare stateau in stand-by, iar la restul se auzea clipocitul monoton al tastaturilor. Il salut pe patron, si dau sa cobor mai departe in camera in care stateam noi de obicei. Cum deschid usa ma loveste muzica (annihilator - crystal ann) si un nor inecacios de fum de tigara.
- Mai aerisiti mai camera asta! n-am venit aici sa pun salam la afumat!
- Salut Skip! [zambeste]
- Salut Frankie. Nu l-ai vazut cumva pe Skid? Am ceva de vorbit cu el.
- Vezi poate il gasesti pe net. Dan e aici. Zicea ca aveti ceva de discutat.
- A! Bun... bine ca l-am gasit... Tu vii diseara?
- Nu... Nu vreau sa ajung acas` cu oasele in buzunar.
- Hey! Nu o sa se ajunga acolo. Sunt doar jocuri, doar nu-s atat de prosti sa faca scandal pentru nimic.
- Am auzit ca vin si aia din Under. Sincer, nu am chef de asa ceva...
- Tu sa fii aici la 8 fara zece. Sa nu-ti para rau... [zambesc]
- Ok... [zambeste si el]

Ted se aseza la un calculator, iar eu ies afara sa imi cumpar tigari. Cand ma intorc, observ un tip care statea in colt cu ochii-n monitor-ul meu. Blond... par lung... Imbracat in niste haine largi, de un albastru inchis, cu niste non-sense-uri pe maneci. Batea ceva la tastatura. Ma apropii de el si aud in casti un ritm metalic, infundat.



Orgy - Blue monday
Asculta mai multe audio Muzica »

M-a observat:
- Ce face clasa muncitoare? Mai ai ceva sange in alcoolu` ala? Aaa scuze... vroiam sa zic alcool in sange... [zambeste]
- Mda... salut si tie Skid...
- Azi-noapte am incercat o chestie noua. Se pare ca daca iti blochezi port-urile oricum este o cale de a intra.
- Hai expertule, explica-mi...
- Ok, asculta aici! Ala care vrea conexiunea trebuie sa scaneze toate port-urile. Asta o stim cu toti, mai ales faptu` ca au aparut prostiilea alea pentru protectie pe piata care pot bloca toate port-urile. O modalitate sa treci ar fi sa trimiti constant ping-uri. Prostia aia le inghite ca tu sa nu ai nici o posibila informatie despre ip, dar daca trimiti pe rand prin fiecare port ping-uri, la un moment dat te reantorci brusc la unul dintre porturile scanate chiar la inceputul...
- Mai incet! Mai cum iti mai mere` melitza!! Da-mi o tigara.
- Poftim. Si taci din gura ca s-ar putea sa scoatem ceva bani pe chestia asta. Sa-mi dau seama exact cum merge treaga si trimitem un mail cu solutia la astia cu antivirusu` lor sa le aratam ca se poate intra. Sa vedem daca ne multumesc in vreun fel. Acum asculta: trimiti din nou la primele port-uti cate un ping plus un pachet. Cacatu` ala de antivirus cu tot cu protectia lui externa are nevoie de ceva timp cat sa se intoarca la port-urile alea si ping-ul e oprit, pachetul intra, iar tu tocmai te-ai ales cu un gandac mare si urat ca o zi de luni.
Trag inca un fum din tigara si ma uit in ochii lui Skid:
- Ti-am mai zis ca nu esti prost asa-i?
- Dragul meu... [zambeste] la cati bani o sa avem daca e adevarat ce spun poti sa ma faci cat de prost vrei ca o sa ma doara la 3 state distanta!
[radem amandoi]
- Ok, Dan e p`aci?
- Vine imediat.
- Ia si pentru mine o bere daca ai ceva bani, iti platesc diseara.
- Fie... ma intorc imediat.
Isi prinse parul in coada, lua geaca si iesi din camera. Ma asez in fata unui calculator si pornesc muzica. Programul alege la intamplare o piesa si eu dau volum, ritmul umpland camera.



System of a Down - Aerials
Asculta mai multe audio Muzica »

Dupa cateva secunde aud zgomot la usa. Cineva intrase. Un tip cam la 20-21 de ani, cu par brunet, imbracat intr-o geaca gri cu o reclama pe spate. Parca vroia sa evite privirile...
- Dan?
- Salut Skip! Te-am cautat...
- Da, stiu mi-a spus Frankie. Cum ramane cu asa-zisul meci de diseara? Pana la urma ramai si tu?
- Nu stiu ce sa fac. Am primit pana la urma vesti de la astia cu programarea. Bynk-Soft.
- Vorbesti serios?? Bravo! Dar nu inteleg de ce nu poti ramane?
- Trebuie sa plec la 5:30. In fine, hai sa bem ceva... sper ca nu te deranjeaza ca am deranjat un pic muzica pe PC-u` tau...
- Ei lasa! Nu muzica aia era importanta.. ma bucur pentru tine Dan. Sper sa nu uiti ca ai prieteni dupa ce ajungi acolo sus.
- Nu cred ca am sa pot. M-am gandit si la voi in schimb... din banii ce i-am primit ca avans v-am luat pentru astea trei scule cate un sistem de protectie extern.
- Ce-ai facut? esti nebun... cred ca au costst o avere!!! Chiar nu trebuia sa faci asta...[zambesc] Stii cum e Frankie mai paranoic... si oricum la cat de mult au lucrat la fortareata asta nu cred ca aveam nevoie.
- Atunci ce zici de asta?
Nu termina bine de spus ce avea de spus si imi arata trei sisteme de nano infuzie gata montate. Apare Skid cu 2 beri in mana. Imi intinde una mie si una lui Dan, apoi imi face semnn ca avem de vorbit. La dracu` de ce n-a zis-o tare? Era doar Dan in camera...
- Eu am plecat, ne vedem diseara Skip. Salut Dane!
- Salut Skid.
- Ne vedem diseara!
Inchide usa cam zgomotos. Il inteleg ca nu-i place moaca lui Dan. Niciodata nu i-a placut, dar asta nu inseamna ca trebuie sa se poarte de cacat chiar si cu Dan de fata...
- Sunt ceva mai bune decat cele de pe piata. Sper numai sa nu va bagati in cacat cu ajutorul lor.
Nu aveam cuvinte. Cati bani a primit oare? Doar o prostie din aia cu acele si seru` costa mai mult decat toate cele din clubul de deasupra. Plus protectile alea... iti cumparai inca un PC din banii pe chestia aia. Si nu orice PC.
Am urcat inapoi in club, l-am luat pe Teddy si am pornit spre bar.
Pe la 7 ne-am intors la club. Era gol. Ne-am asezat fiecare la trebusoara lui si ii asteptam pe ceilalti sa apara. Trebuia sa apara Nick si gasca lui. Trebuia sa se faca vazut si Frankie. Am inceput sa jucam ceva... asa, sa mai umplem timpul, altceva mai interesant nu se arata de facut.

3

Pe la 7:40 incepea sa se umple sala de persoane mai mult sau mai putin dornice de distractie digitala. Mai lipsea Frank. Unde naiba era? Ma uit la Skid si primesc o privire de “hai-dracu-afara-sa-vorbim-ceva”. Aprind o tigara.
- Noi lipsim 5 minute, iesim la o tigara.
Nimic. Toti erau cu ochii-n monitoare si urechile in casti. Imi face semn Nick ca e ok. Iesim din club si apuc sa vad fata lui Skid avand o expresie ciudata.
- Astia pun ceva la cale.
- Ce? intreb. La naiba hai sa nu mai fim paranoici. N-au fost ei aia cu jafu` din centru. Ce mama dracului, ii cunoastem de cand eram copii, nu cred sa isi faca treburi din astea murdare cu noi!
- Nu e vorba numai despre asta. Ai vazut ce a cumparat Dan pentru noi?
- Da... si ce are-a face asta cu...
- Ma omule! Inteleg ca l-am ajutat cu firewall-u` ala da chestiile alea valoreaza o avere!! Te gandesti un pic cati bani a primit ca avans! A-v-a-n-s! Daca si-a permis sa ne cumpere noua toate alea? Mie ceva nu-mi miroase a bine.
- Ce nu-ti miroase a bine? Recunosc ca l-au platit cam mult dar asta nu inseamna ca e ceva rau in chestia asta.
- Oricum, la noapte am ceva de incercat si daca e asa cum ma gandesc eu ca ar fi, atunci e un cacat mare si pute rau de tot.

A intrat inapoi in club. Ceva trebuie sa fie aici... la naiba eu nu castig in cinci luni destul cat sa imi cumpar sistemele alea pentru un singur calculator si Dan a primit ca avans ca a acceptat slujba atatia bani cat sa ne faca noua niste capricii care totusi costa destul de mult.
M-am asezat pe treptele de la intrarea din club sa-mi termin tigara. Cerul era din nou acoperit de nori negri, deci nu mai avea mult pana sa inceapa din nou ploaia. Soarele se apropia incet de locul unde urma sa se ascunda si umplea totul in jur cu o lumina portocalie, un portocaliu atat de puternic de ti se parea ca are gust de portocala. Era o imagine ce nu o vezi in fiecare seara. Norii umpleau cerul, dar lasau la asfintit o portita atat cat soarele sa poata mangaia pamantul cu ultimele sale raze. Asfaltul era aproape uscat, mai erau balti din loc in loc si lumina soarelui se juca reflectandu-se din balti pe cladirea din fata mea, unduindu-si razele pe fatada cladirii care parca juca rolul de ecran pentru o petrecere a luminior. Am cazut iar prada gandurilor. In ce probleme si-o fi bagat curu` Dan?... urmaream in continuare jocul de lumini portocalii din fata mea. Deodata luminile incepura sa fuga repede printre balcoane si geamuri. Am tresarit. Ma uit in dreapta si il vad pe Frankie aparand de dupa colt.
- Deci te-ai gandit sa vii totusi.
- Nu puteam sa va las sa va distrati fara mine, nu? Haide sa ne distram un pic!
M-am ridicat. Frank a intrat inaintea mea in club si inainte sa fac ultimii pasi spre incapere am observat primii picuri de ploaie lovindu-se de asfalt. Soarele si-a adunat luminile de pe strada si a plecat in treaba lui lasand totul pe mana luminilor din oras. Parea ca va ploua o vreme... ceva nu era bine, parca si natura o prevestea.

[luni mai departe...]

Niciun comentariu: